Cine s-ar fi gandit vreodată, că sărăcia ar putea să fie de fapt o boală, și nu un fenomen economic, social, determinat de situație politică deplorabilă.
Să privim această problemă frontal, cine ne-a învățat pe noi, că banii nu aduc fericirea?, cine ne-a învățat că banii is „ochiul dracului”?, că mai importantă e prietenia, sănătatea și pașea pe pământ, da banii, ăăăăăăii, pe ultimul loc. Cine ne-o învățat? , ideologia comunistă ne-o învățat , ș creștinismul pe de altă parte tot așă, ne-o învățat că banii is ochiul dracului, ș nu trebuie în viață să pui ochiul pe avere, pe bunuri, pe motiv că acestea nu aduc fericirea, iar când te uiț la ei, la niște propagandiști, care spun că banu trebuie lăsat pe ultimul plan , că pe primul plan ar trebui să fie omenia, ne uitam la ei, ce au agonisit, ce au la ei, ce limuzine au, la unii blindate, ca să se pazeasca, ca evident au ceva pe suflet, pentru că așa, omul in zadar nu se pazește, are ceva, acolo o muscă pe căciulă cum s-ar spune. Dacă să anilizăm chestiunea creată, înțeleg că noi, poporul, oamenii simpli , am înghițit zeci de ani la rând: minciuni, că banii nu aduc fericirea, și împlinirea nu constă în bani, mai importantă-i sănătatea, ș ajungând la bătrânețe, ș observând că sănătatea din ce in ce ii mai șubredă, și când ne trezim pe de-o parte că trebuie să cumpărăm o grămadă de medicamente , da bani n-avem , atunci cum se împacă această ecuație ? Dacă ești bolnav și nu ai bani, despre care sănătate putem grăi , cine are nevoie de noi dacă suntem săraci , lipiți pământului, poate că ne facem niște prieteni, așa alde noi , cu care mai stăm, mai „dughim” , ni mai plânjem de milă , deci rezultă că sărăcia este o boală, o boală a minții. De mici copii am fost învățați să ne ferim de bani , de ce? ca să ajungă alții în locul nostru la ei , să ajungă la banii de care ne ferim noi.
Noi, ar trebui să schimbăm ceva, de atâta schimbarea trebuie să pornească de la modul de gândire, dacă noi vom ințelege de ce suntem săraci , atunci apar șanse în plus să ieșim din sărăcie , iar dacă noi nu vom înțelege că suntem săraci din cauza modului nostru de gândire , ap noi nu as mai ieșim din sărăcie, pentru că noi mereu vom căuta responsabili pe cineva in trecutul nostru, nu in interiorul nostru.
Imaginați-vă că banii sunt niște animăluțe mici, și dacă ele simt cum voi vă uitați chioriș la ele , li rânjiți, scuipați in direcția lor și spune-ți că-s rele , atunci ele respectiv as vă mîrîie , vă vor da târcoale și in final vor fugi la altcineva, care le va da de mâncare , care le va primi, înțelegeți metafora ? :D iată așa-i și cu banii , dar asta nu inseamnă că trebuie să dormim cu banii în pat, să avem o relație de așeia erotică , da cred că sunt nebuni și de aceștia , precis , lumea-i mare :D
Banu disprețuit, fugi di om , nu se apropie. Pace & Sănătate
Să privim această problemă frontal, cine ne-a învățat pe noi, că banii nu aduc fericirea?, cine ne-a învățat că banii is „ochiul dracului”?, că mai importantă e prietenia, sănătatea și pașea pe pământ, da banii, ăăăăăăii, pe ultimul loc. Cine ne-o învățat? , ideologia comunistă ne-o învățat , ș creștinismul pe de altă parte tot așă, ne-o învățat că banii is ochiul dracului, ș nu trebuie în viață să pui ochiul pe avere, pe bunuri, pe motiv că acestea nu aduc fericirea, iar când te uiț la ei, la niște propagandiști, care spun că banu trebuie lăsat pe ultimul plan , că pe primul plan ar trebui să fie omenia, ne uitam la ei, ce au agonisit, ce au la ei, ce limuzine au, la unii blindate, ca să se pazeasca, ca evident au ceva pe suflet, pentru că așa, omul in zadar nu se pazește, are ceva, acolo o muscă pe căciulă cum s-ar spune. Dacă să anilizăm chestiunea creată, înțeleg că noi, poporul, oamenii simpli , am înghițit zeci de ani la rând: minciuni, că banii nu aduc fericirea, și împlinirea nu constă în bani, mai importantă-i sănătatea, ș ajungând la bătrânețe, ș observând că sănătatea din ce in ce ii mai șubredă, și când ne trezim pe de-o parte că trebuie să cumpărăm o grămadă de medicamente , da bani n-avem , atunci cum se împacă această ecuație ? Dacă ești bolnav și nu ai bani, despre care sănătate putem grăi , cine are nevoie de noi dacă suntem săraci , lipiți pământului, poate că ne facem niște prieteni, așa alde noi , cu care mai stăm, mai „dughim” , ni mai plânjem de milă , deci rezultă că sărăcia este o boală, o boală a minții. De mici copii am fost învățați să ne ferim de bani , de ce? ca să ajungă alții în locul nostru la ei , să ajungă la banii de care ne ferim noi.
Noi, ar trebui să schimbăm ceva, de atâta schimbarea trebuie să pornească de la modul de gândire, dacă noi vom ințelege de ce suntem săraci , atunci apar șanse în plus să ieșim din sărăcie , iar dacă noi nu vom înțelege că suntem săraci din cauza modului nostru de gândire , ap noi nu as mai ieșim din sărăcie, pentru că noi mereu vom căuta responsabili pe cineva in trecutul nostru, nu in interiorul nostru.
Imaginați-vă că banii sunt niște animăluțe mici, și dacă ele simt cum voi vă uitați chioriș la ele , li rânjiți, scuipați in direcția lor și spune-ți că-s rele , atunci ele respectiv as vă mîrîie , vă vor da târcoale și in final vor fugi la altcineva, care le va da de mâncare , care le va primi, înțelegeți metafora ? :D iată așa-i și cu banii , dar asta nu inseamnă că trebuie să dormim cu banii în pat, să avem o relație de așeia erotică , da cred că sunt nebuni și de aceștia , precis , lumea-i mare :D
Banu disprețuit, fugi di om , nu se apropie. Pace & Sănătate

